Ieri, la Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul” din Craiova a avut loc prima parte a unei manifestări, care pune în evidenţă capacităţile copiilor, în primul rând, şi ale celor care îi îndrumă – cadre didactice. Este vorba de  Caravana „Aspire for Teachers”,  o iniţiativă a Asociaţiei „Aspire Academy”, iniţiată, în România, acum şapte ani, de către cinci absolvenţi ai unor Universităţi prestigioase din lume: „Harvard”, „Princeton”, şi cele din Seul şi Berlin.

Prof. Alexandrina Năstase, director al Şcolii Gimnaziale „Mihai Viteazul” a explicat care sunt obiectivele acestui demers şi a scos în evidenţă oferta de programe, programe ce urmăresc dezvoltarea calităţiilor de lider şi de antreprenor la tinerii din ziua de astăzi.„Iniţiatorii sunt absolvenţi ai învăţământului  preuniversitar din România, ideea celor cinci fiind să dezvolte , profesional, şi să conecteze liderii tineri, pe care îi identifică în urma unor selecţii riguroase, în urma unor cursuri de dezvoltare personală, de foarte bună calitate, recunoscute la nivel mondial . În prima parte a manifestării, vor fi prezentate secvenţii de lecţii, prin care se utilizează metode inovative de predare, iar în cea de-a doua , o personalitate, în cazul nostru fiind vorba despre Adrian Cioroianu, va susţine prelegeri în acest sens”, a precizat prof. Alexandrina Năstase, director al Şcolii Gimnaziale „Mihai Viteazul”.

Copiii au văzut trecutul

De la vorbe s-a trecut la fapte. Iar explicaţiile managerului unităţii de învăţământ menţionată mai sus s-au transpus în practică. Într-o sală de clasă modernă, elevii de gimnaziu au arătat că învaţă din trecut, din istorie, lecţiile, fiind prezentate cu mult har de prof. Renata Stoian. Eforturile cadrului didactic s-au văzut imediat prin modul de prezentare şi implicare  a celor mici. Copiii erau îmbrăcaţi în echipamente de pionieri, cu nelipsita, pe atunci, a cravatei roşii, şi au arătat că încearcă să înveţe din trecut, în sală fiind  şi o expoziţie de fotografii din acei ani. Li s-au prezentat filme documentare, materiale didactice şi multe alte documente, iar răspunsurile lor, după ce au fost întrebaţi, sunt cât se poate de grăitoare: „am văzut, în orfelinate, copii legaţi de pat; am văzut cum cei mici erau bătuţi”, etc. Este o dovadă în plus că, atunci când se vrea, se poate face educaţie, în aşa fel încât copii de acum să vadă trecutul şi să nu repete greşelile acestuia.