O profesoară din Craiova a înțeles însă care este viitorul și a adus un nou tip de predare în clasă. “Folosesc Internetul și aplicațiile foarte mult in lecțiile mele. În loc să îi las pe elevi să iși țină telefoanele ascunse pe sub masa, am trecut de cealaltă parte a barierei și le-am pus telefonul pe masa pentru a-l utiliza la ore. Dacă folosim tehnologia ințelept, în zilele noastre, în era informației, putem să transformăm întregul proces de predare-invățare. De ce să privăm elevii de ceea ce iubesc și apreciază cel mai mult: tehnologia si smartphone-ul? Este de-a dreptul absurd să încercam să stăm contra acestui val al schimbării.”, este crezul Tatianei Hârnu, profesoara de engleză la Școala Gimnazială “Mihai Viteazul” din Craiova.

Profesoara a reușit în scurt timp să îi facă pe elevi să nu lipsească de la niciun curs, să se implice în activități și să învețe fără niciun efort. Când este vremea bună, ora de engleză se desfășoară în curtea școlii, acolo unde se organizează adevărate dezbateri pe teme de interes actuale pentru tineri. “Elevii au nevoie să fie încurajați și sprijiniți de profesori pentru a se crea o legatură bazată pe încredere și respect. Când elevii realizează că fiecare activitate pe care o punem în practică, de exemplu, o dezbatere în aer liber de tipul “Yes, No, Maybe” cu materiale laminate care conțin mesaje special compuse conform nevoilor si dorințelor lor. presupune un efort și o pregătire serioasă înainte de lecție, logic că apreciază și reacționează pozitiv.”.

Același model de predare a fost preluat și de directoarea școlii, profesoară de matematică. “Când am văzut o clasă întreagă care aștepta cu entuziasm la prima oră a dimineții să înceapă cursurile, am vrut să văd ce oră au și cum se desfășoara aceasta. Așa am aflat de tipul de predare pe care îl folosește profesoara de engleză și i-am cerut sprijinul pentru a-l aplica la propriile cursuri. Acum folosesc o platformă interactivă Kahoot și accesez probleme de matematică la care elevii mei folosesc telefoanele pentru a da răspunsul corect”, susține Alexandrina Năstase, directoarea Scolii gimnaziale “Mihai Viteazul”.

Acest tip de predare implementat deja de 2 ani a început să dea rezultate în rândul elevilor. “Am început să susțin discursuri în fața colegilor mei din clasă și am prins curaj să particip la un concurs de Public Speaking la nivel judetean. Am luat primul loc după ce am obținut punctajul maxim de 100 de puncte”, povestește  David Dinu, elev în clasa a VII-a. “Îmi era destul de greu să comunic în general, cu atât mai mult să vorbesc în fața unei audiențe. Mi-am depășit limitele exersând la orele de engleză și am luat 99 de puncte la concurs.”, susține cu mândrie Alex Cârstov, elev în clasa a VIII-a. Alți 12 elevi participă acum  la Concursul național de vorbit în public Speak Out.

Pentru a ajunge la aceste rezultate, Tatiana Hârnu a participat la numeroase cursuri unde a învățat cum să le predea elevilor Public speaking și Debate, iar de doi ani participă la activitățile Aspire for Teachers, un ONG care are drept scop creșterea calității educației în România. “Cu susținerea lor am vizitat timp de o săptămână școala Pembroke Dock din Țara Galilor unde s-a implementat cu succes “Învățarea Vizibilă“ a lui John Hattie. Aplic la clasă cât pot din principiile acestui proces inovativ de predare: implic elevii în structurarea lecțiilor, în propria evaluare și chiar evaluarea colegilor. Și poate unii nu vor fi de acord cu mine, dar eu cred mult în cuvintele Ritei Pierson: “Kids don’t learn from teachers they don’t like” (Copiii nu învață de la profesori pe care nu îi plac).”, încheie Tatiana Hârnu.